Bucătăria cehă
Bucătăria cehă
Această bucătărie este legată indisolubil de istorie şi tradiţie. Felurile de mâncare sunt preparate conform unor reţete slave străvechi, adesea modificate prin contactul cu bucătăriile ţărilor învecinate, cum ar fi cea germană. Perioada îndelungată de aservire imperiului Austro-Ungar şi-a lăsat şi ea urmele pe arta culinară. Nu sunt greu de observat nici afinităţile cu bucătăriile celorlalţi vecini – ale celei slovace, ale celei bavareze sau a bucătăriei poloneze din Silezia. Meniul cotidian cehesc se compune din trei mese – micul dejun, prânzul (care este masa principală a zilei) şi cina. Prânzul se compune din supă, fel principal şi desert – cu alte cuvinte este un mod de a servi masa la care astăzi se renunţă treptat, în favoarea unor gustări mai puţin consistente dar mai frecvente. Bucataria ceha înseamnă în primul şi în primul rând cărnuri – carne de porc, de vită şi de pasăre, sosuri aromatice drese cu unt din belşug, cu smântână sau cu pesmet prăjit în unt, pâine şi supe gătite pe bază de esenţe de carne sau peşte. Alături de tradiţionala supă de pui sau de roşii, pe mesele Cehiei găzduiesc supa de usturoi – cesnakova polevka, un fel de ciorbă de burtă – drstkova polevka şi ciorba de carne tip gulaş. Foarte popular este gulaşul în bucataria ceha, adică carnea înăbuşită în sos aromat, bine dres şi, desigur, găluştele knedliki – din făină, cu drojdie sau amidon, acoperite cu sos din belşug şi servite cu cărnuri în locul tradiţionalilor garnituri de cartofi sau orez. Tipice sunt şi felurile de mâncare din legume cum ar fi conopida prăjită – smazeny kvatak, chiftelele din cartofi – bramboráky sau pireul de mazăre – hrachova kase, foarte frecvente în bucataria ceha. Să nu uităm nici de caracteristicul caşcaval pane – smazeny syr, servit cu sos şi cartofi pai. Fast-food-ul în variantă cehească se numeşte parek v hladniku, adică un cremvurşt în corn cu muştar sau ketchup care se cumpără la comercianţi ambulanţi. Berea se serveşte cu un aperitiv numit utopence, adică sardine marinate în oţet. În ceea ce priveşte deserturile, în afară de găluştele dulci, întâlnim de asemenea scoverzile şi clătitele – palacinky precum şi karlovarske oplatky – nişte foi de tort cu cremă de ciocolată sau de nucă sau cornuleţele dulci – rohlicky. Recent, odată cu moda pentru o alimentaţie raţională, cehii au început să dorească şi ei prezenţa legumelor pe mesele lor. În afară de roşii, castraveţi şi legume conservate, putem întâlni pe mesele lor salate de crudităţi tot mai bogate în ingrediente. De o deosebită apreciere în bucataria ceha se bucură păstăioasele şi varza. Cu aproape 500 de feluri de bere, cu marile mărci cum ar fi Pilsner sau Budweiser, precum şi cu micile fabrici de bere, ale căror produse nu sunt cu nimic mai prejos, berea se impune ca o componentă esenţială a tradiţiei cehe. Ritualurile berii nu ţin numai de producţia sa, ci şi de modul cum este turnată şi băută. Specialiştii şi degustătorii acestui domeniu susţin că berea trebuie turnată încet, aproape cu evlavie, căci numai astfel este garantat esenţialul: cantitatea şi calitatea spumei din halbă.