Bucătăria turcească are o istorie lungă, astăzi, este în mare parte moștenirea bucătăriei otomane, care poate fi descrisă ca fiind o fuziune rafinată a bucătăriilor din Asia Centrală, Orientul Mijlociu și cele din Balcani . Bucătăria turcească a influențat bucătăriile vecinilor, inclusiv România. Rețetele culinare diferă de la o zonă la alta, în funcție de tradiții și de geografie. Sudul este faimos pentru rețetele de kebab, baclava și cataif. În partea de est, bucătăria turcească folosește mult măslinele și uleiul de măsline datorită cultivării lor intense în zonă. Pe coastele Mării Negre se consumă mult pește și porumb datorită influențelor slave și balcanice. Legumele și verdețurile sunt nelipsite în mâncarea din zonele învecinate Mării Mediterane, Mării Egee și Mării Marmara. Centrul Anatoliei are multe specialități, precum keșkek, manti și gozleme. Fasolea, roșiile, ardeii, vinetele sunt principalele ingrediente din bucătăria turcească. Fisticul, migdalele și nucile se folosesc în deserturi. În bucătăria turcească,compotul de fructe se consumă alături de pilaf sau plăcintele cu carne. Un rol important în bucătăria turcească o joacă vinetele. Se combină cu carnea tocată, se folosește în kebab, musaca. La fel este apreciat și iaurtul care poate însoți majoritatea meselor care conțin carne, orez sau pâine. Ayranul este una din cele mai cunoscute băuturi turcești, obținută din iaurt amestecat cu apa și sare. România a împrumutat și ea multe rețete tradiționale turcești dar acestea au fost puțin modificate conform preferințelor noastre.

Turcii preferă un mic dejun simplu. Un mic dejun tipic turcească este consistent în brânză (beyaz peynir, kasar etc.), unt, măsline, ouă, roșii, castraveți, gem, miere și smântâna. Sucuk (cârnat iute turcesc), pastirma, borek, simit, pogacea și supele sunt mâncate la o masă de dimineață în Turcia. Invariabil, ceaiul turcesc este servit la micul dejun. Denumirea turcească pentru micul dejun, kahvalti, înseamnă ”înaintea cafelei”.

Mâncarea gătită continuă să fie preferată de populația turcă. Chiar dacă agitația din prezent împinge oamenii să mănânce în oraș, turcii preferă să mănânce în casă. O masă tipică începe cu o supă (iarna), urmată de un platou cu legume cu garnitură de carne, uneori împreună cu pilaf.

Ingredientele frecvent utilizate în specialitățile turcești sunt: miel, pește, pui, vită, vinete, ardei, ceapă, usturoi, linte, fasole și roșii. Nucile, fisticul, alunele, împreună cu condimentele, au un loc special în preparatele din bucătăria turcească și sunt utilizate pe scară largă în deserturi. Mirodeniile și plantele aromatice preferate sunt: pătrunjelul, chimenul, piperul negru, ardeiul de boia, menta, oregano, ienibahar și cimbrul.

Untul sau margarina, uleiul de măsline, uleiul de floarea soarelui, uleiul de rapiță și uleiul de porumb sunt utilizate din plin la gătit. Uleiul de susan, alună și nucă sunt utilizate de asemenea. Kuyruk yağı (coada de oaie) este folosită la kebab și preparatele de oaie.

Flora bogată și diversă a Turciei înseamnă că fructele sunt variate,multe și ieftine.În bucătăria otomană, fructele acompaniază frecvent carnea ca și garnitură. Prunele, caisele, rodiile, perele, merele, strugurii, smochinele împreună cu mai multe tipuri de citrice sunt fructele cele mai frecvent utilizate, fie proaspete sau uscate în preparatele din bucătăria turcească.Ardeii umpluți și pilaful conțin de obicei coacăze sau stafide. Sarmalele în Frunze de viță obișnuiesc să fie preparate cu prune . Deserturile turcești nu conțin în mod normal fructe proaspete dar pot conține soiuri uscate.

În unele regiuni, carnea, care este mâncată în mod obișnuit la ceremoniile de nuntă sau pe durata Kurban Bayram, a devenit parte din dieta zilnică odată cu introducerea producției industriale. Vițelul, evitat în trecut, este acum foarte mult consumat. Principala utilizare a cărnii în gătit rămâne combinația cărnii tocate cu legume, cum ar fi kiymali fasulye (fasole cu carne) sau kiymali ispanak (spanac cu carne tocată care este servită cu iaurt ). Alternativ, în orașele de coastă, peștele ieftin, precum sardinele sau hamsiile, este disponibil pe scară largă, precum și multe altele cu disponibilitatea sezonului. Consumul de carne de pasăre, aproape exclusiv de pui și de ouă este comun. Laptele de capră, una din cele mai populare surse de carne ale Turciei, cuprinde o mică parte din consumul contemporan. Deoarece este o țară predominată de islamici, porcul nu joacă niciun rol în bucătărie turcească.

Iaurtul este un element important în bucătăria turcească. De fapt, cuvântul yogurt din limba engleză provine de la cuvântul turcesc yogurt. Iaurtul poate însoți aproape toate felurile de mâncare din carne (kebab, kofte), mâncărurile de legume (vinetele prăjite, în special, dovlecel, spanacul cu carne tocată etc.) și specialitatea numită manti (triunghiuri din aluat umplute cu carne tocată). În sate, iaurtul este consumat în mod regulat cu orez sau pâine. Una din cele mai comune băuturi turcești, ayranul, se face din iaurt cu apă și sare.