Din istorie

Soliman I (n. 6 noiembrie 1494 – d. 5/6 septembrie 1566) a fost al zecelea sultan  al Imperiului otoman, ce a domnit între anii 1520-1566, fiind unul dintre cei care au domnit o perioadă lungă de timp. În  Orient acesta este cunoscut sub numele de Soliman Magnificul, iar în Occident sub numele de Legislatorul (în turcă: Kanuni; arabă: القانونى, al -Qānūnī) datorită implicării sale în finalizarea sistemului de legi al Imperiului Otoman. Soliman a fost cel mai puternic și cunoscut conducător din Europa secolului al XVI-lea.

Serialul Suleyman Magnificul

Suleyman Magnificul este cea mai ambitioasa productie turceasca, o calatorie in orientul secolului al XVI-lea, cand otomanii incepusera sa ameninte crestinatatea si sa devina o superputere a lumii.
Povestile din haremul sultanului Suleyman Magnificul, intrigile politice ale vremii, elemente de cultura si de civilizatie ale perioadei otomane alcatuiesc  un tablou viu si foarte bine articulat din punct de vedere scenaristic si regizoral. Istoriile personale, precum cea a sclavei care va deveni sotia lui Suleyman, sau cea a lui Ibrahim, marele vizir al sultanului, sunt proiectate in contextul luptelor pentru putere de la Curte si a celor pentru suprematia geopolitica.

În secolul al XVI-lea, puterea turcească ameninţă creştinătatea. În spatele zidurilor haremului, sute de sclave, capturate din întreaga Europă, trăiesc cu speranţa de a fi remarcate într-o zi de sultan. Roxelana, numită Hürrem mai târziu, după convertirea la Islam şi căsătoria cu sultanul Soliman I-ul Magnificul, s-a născut în Polonia.

Răpită de tătari a ajuns în haremul sultanului. Împreună cu restul femeilor din harem, în primii ani de şedere acolo, a fost educată şi cultivată mult. La 16 ani, Roxelana mai frumoasă, mai inteligentă şi mai ales mai ambiţioasă decât tovarăşele ei de nenorocire, şi gata de orice seducţie şi orice cruzime pentru putere. De atunci destinul ei este legat de cel al sultanului Soliman.

S-a străduit să-i câştige afecţiunea şi a devenit rapid favorita lui. Câştigând titlul de “Hasseki”, i-a dăruit un moştenitor în 1521, pe Mehmed, apoi mai dăruindu-i încă cinci copii şi rupând repede cu tradiţia, i-a devenit în final singura soţie. Sub acoperirea convertirii la Islam a reuşit să se elibereze şi să se emancipeze faţă de sultan. Ea a reuşi să-l facă pe Soliman să accepte ca ea să devină singura lui soţie legitimă.

La primul episod, serialul difuzat de Kanal D a avut o audienta de 5.6 puncte, iar la cel de-al patrulea a ajuns la 7.7, depasind toate celelate televiziuni concurente. Serialul se transmite doar luni si marti, intre orele 20.00 si 22.00.

Ce atrage la povestea acestui serial in care domina personalitatea unuia dintre cei mai fascinanti conducatori ai imperiului, care la numai 23 de ani a devenit sultan? Cheia productiei este data de povestile de culise, cele din haremul sultanului, intrigile politice, combinate cu elementele de cultura si civilizatie. Aceste atuuri au fost exploatate si in serialele coreene, difuzate de televiziunea nationala, care la randul lor s-au bucurat de un succes neasteptat.

Regizorul si scenaristii au vrut sa fie cat mai fideli adevarului, iar pentru asta au apelat la istorici. Productia a starnit controverse si proteste puternice in Turcia, in 2008, cand a fost lansat serialului, pentru ca sultanul Suleyman este prezentat in ipostaza unui om cu vicii si pasiuni si nu ca un erou al istoriei, criticii invocand o prea mare libertate a scenaristilor in interpretarea evenimentelor.

Legatura Sultanului cu Petru Rares

“Suleyman a fost unul dintre sultanii renumiti pentru onoarea lor. In 1538, cand a pornit campania impotriva Moldovei, a zis ca-l calca in picioare, cu calul, pe Petru Rares. Dar Petru a fugit, si dupa 3 ani a mers la Istanbul, sa se impace cu sultanul. Suleyman il primeste si ii spune ca trebuie sa-si tina cuvantul. Il pune pe Rares sub un pod, peste care Pasa trece calare. Odata onorat angajamentul il unge pe Petru Rares domnitor”, ne-a declarat istoricul Dan Falcan.

Limba turcă (Türkçe) este o  limbă turcică vorbită în principal în Turcia (72,9 milioane),  Bulgaria (810.000),  Cipru (175.000), Grecia (300.000),România(30.000) și de emigranții turci din Uniunea Europeană (3-4 milioane).

Numărul vorbitorilor nativi este estimat la 80 de milioane, iar numărul total de vorbitori la 95 de milioane. Dacă se includ și alte populații care vorbesc cîteva limbi foarte apropiate, situate în raport de dialect cu turca (azerii, turkmenii, etc.), numărul vorbitorilor nativi atinge 100 de milioane, iar numărul total al vorbitorilor 125 de milioane.

Limba turcă

Limba turcă vorbită în Turcia (türkçe sau türk dili) face parte din marele grup al limbilor altaice.

Față de celelalte limbi turcice, apropiate de limba turcă (mai ales  azera, găguza și turkmena), există deosebiri importante în gramatică, vocabular  și fonetică.

Limba turcă este  aglutinantă. Folosește preponderent sufixele, iar prefixele mai rar.