Am uitat, nu am uitat

Profa

O mai știți pe profa de biologie? Dar pe cea de…. latină, de exemplu!? Să fim serioşi, ne amintim doar pe aceia care ne-au strunit bine sau din contră. Reciproca e de asemenea valabilă, căci eu nu îmi amintesc nici studenţii de anul trecut, dacă nu au fost în vreuna din extreme. În rest memoria se eliberează pentru alte imagini.

Astăzi, de dimineaţă, ieşeam grăbită şi făceam eforturi să încui poarta, deschid maşina, vorbesc la telefon, etc, cu ambele mâini ocupate. O doamnă trecea pe stradă şi o salut din reflex, fără să chiar văd cine era, când doamna îmi răspunde jovial: „Bună dimineaţa, Gladiola! Ce mai faci?” şi fără a aştepta răspuns continuă cu amabilităţi şi amabilitate acoperind momentele în care sigur aş fi ezitat aşteptând memoria să îmi spună ceva, aducându-mă sigur şi modest la istoria comună. Profa de biologie din şcoala generală! Mi-a dat cu generozitate informaţii despre mine, precizând şi sursa , deşi nu ne-am mai văzut de 25 de ani.

Acum 25 de ani când eram eleva domniei sale, doamna în cauză a avut în ceea ce mă priveşte un parcurs liniar fără accente, dacă aş putea să uit un mijloc de trimestru în clasa a 6-a, cred, când spre surprinderea şi dezamăgirea doamnei si spaima mea, m-a prins nepregătită la lecţie. Pedagog bun, doamna mă îndeamnă să trec peste tot şi să „folosesc mintea” şi sigur voi şti să răspund. Din spatele meu, spontan şi sigur de el îmi şopteşte un coleg răspunsul. Colegul era olimpic la … orice, irelevant dacă şi la materia în cauză. Cu încredere, preiau răspunsul lui, şi la întrebarea „ unde sunt cei mai puternici muşchi ai pisicii” spun “în coadă”.

Profa de biologie, zoologie, anatomie, etc…. nu o voi uita niciodată pentru râsul cu care a invadat sala, şi le-a permis şi colegilor mei să râdă până la sfârşitul orei, şi generozitatea cu care a afirmat “eşti simpatică”.

Am condus-o pe doamna profesoară două străzi mai în jos, unde mergea în vizită la altă doamnă profesoară, care m-a salutat călduros din poartă, dar spre marea mea relaxare nu mă cunoştea, oricâte detalii i-a dat colega sa, şi se scuza că la cei 80 de ani ai săi nu poţi cere aşa ceva.

La cât??!!!!!!!!

Am fost invitată la cafea de doamne, așa că știu cu ce subiect mă duc pregătita: memoria şi vârsta.

Am văzut un reportaj pe Digi ,despre vârsta creierului faţă de cea fizică, cu studii foarte actuale şi riguroase, sper să fac faţă discuției cu persoane cu dublul vârstei mele, dar memorie esențialmente mai bună. Un lucru as vrea însa sa subliniez: pot depune oricând mărturie, cu mana pe inima, ca tinerea de minte nu este legata de bunele intenții.

O zi fără cusur, azi şi mereu vă doresc!