+10 Sagia (povestea tălmaciului) era traducătorul curții. Purta mereu veșminte albe, simbol al neatârnării și nu intervenea niciodată în discuții, nici măcar interpelată, decât după ce lepăda de pe umeri o mantie scurtă, ce îi cădea până la mijloc, acoperind umerii ce purtau povara mesajului transmis de la un interlocutor la altul. – Vrei să-mi vorbești mie?…